România se află în pragul alegerilor parlamentare, care au fost programate să aibă loc duminică, 6 decembrie. Pandemia și creșterea alarmantă a numărului de persoane depistate ”pozitiv” la COVID-19 nu-i sperie pe guvernanți, astfel încât programul alegerilor merge mai departe, chiar dacă rând pe rând, orașele și comunele din România intră în carantină.
”Democrația nu poate fi oprită” susțin liderii puterii, argumentându-și poziția prin prevederile legislative. Chiar dacă legea le permite guvernanților să amâne alegerile parlamentare cu șase luni, lucru care s-a și întâmplat în cazul alegerilor locale, partidele de la putere refuză să uzeze de această portiță și anunță că alegerile parlamentare nu vor fi amânate.
Măsurile anti-COVID pe care guvernanții sunt obligați să le ia sunt extrem de nepopulare, iar opoziția nu ezită să speculeze la maxim fiecare decizie a Guvernului Orban care nemulțumește o categorie a populației sau alta.
Nici campania electorală nu mai e ce-a fost odată, restricţiile COVID lovind din plin în partidele politice care se văd nevoite să-și prezinte ofertele electorale aproape exclusiv în mediul online. Manifestațiile, băile de mulțime sunt istorie, chiar și împărțirea fluturașilor electorali este atent monitorizată de autorități.
Prezența la vot ar putea înregistra, în aceste condiții, un minim istoric, populația fiind tentată să rămână acasă, refuzând astfel să se expună infectării cu noul coronavirus, prin participarea în locuri aglomerate cum sunt secțiile de votare.
Care partide vor avea de câștigat și care vor pierde procente în această situație inedită?
Va reuși PSD-ul să recupereze din votații pierduți după OUG 13? Vor putea liberalii să-și consolideze poziția de lider înregistrată la alegerile locale din septembrie? Se va concretiza în procente plusul de imagine adus de fuziunea cu partidul condus de Dacian Cioloș pentru USRPLUS? A apreciat electoratul primirea lui Călin Popescu Tăriceanu în tabăra Pro România?
Rezultatul alegerilor parlamentare va da răspunsul acestor întrebări.